Câte un zeu pentru fiecare lucru separat în dualism

Nichita Stănescu

ELEGIA A DOUA. GETICA

În fiecare scorbură era aşezat un zeu.

Dacă se crapă o piatră, repede era adus

şi pus acolo un zeu.

Era de ajuns să se rupă un pod,

ca să se aşeze în locul gol un zeu,

ori, pe şosele, s-apară în asfalt o groapă,

ca să se aşeze în ea un zeu.

O, nu te tăia la mână sau la picior,

din greşeală sau dinadins.

De îndată vor pune în rană un zeu,

ca peste tot, ca pretutindeni,

vor aşeza acolo un zeu

ca să ne-nchinăm lui, pentru că el

apără tot ceea ce se desparte de sine.

Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde

ochiul,

pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza

în orbită un zeu

şi el va sta acolo, împietrit, iar noi

ne vom mişca sufletele slăvindu-l...

Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul

slăvindu-l ca pe străini.